vineri, 30 noiembrie 2007

Expozitie de fotografie...


Oana Manea va fi in lumini si umbre prezenta in incinta Teatrului Act cu o expozitie de fotografie in care spiritul ei tanar a fost transpus in lucrari de o originalitate desavarsita.

Dupa cum anunta afisul expozitiei lucrarile vor invia Teatrului Act incepand cu 3.12.2007 pana in luna februarie pe data de 3.

Daca va fascineaza arta fotografica, daca tanjiti dupa o doza de originalitate si vreti sa aveti o seara aparte...lasati-va intr-o seara purtati de viziunea fotografica a Oanei...si dati o fuga la Teatrul Act!

joi, 29 noiembrie 2007

Some changes..in the mood..some mood in changes..

Dimineata devreme ne trezim cu ochii in nori cu capul in cer si cu gandul aiurea...
Cel mai mult imi place cand iau hotarari de care nu-mi pare rau...azi am luat mai multe..de fapt le-am luat ieri si de azi incep lupta pentru a se concretiza in realitate...
Ceva insipid, sec, galusca fada,un fel de scrum inecat zace in sufletul multora din jurul nostru si-atunci am decis ca numai ce e limpede, senin ca primavara si adanc precum un put de mare adancime, numai ce ma transforma pana la radicalitate...exceptie..extrema, numai atunci mai acord atentie ..in rest poa' sa si curga, nu doar sa pice, ca de gandurile mele nu se mai loveste nika...
Acus va trebui sa storc ceva mai mult din timpul asta care ne da tarcoale ..si sa fac o crema verde-albastra s-o pun pe o panza ..sa rad..sa vad dincolo si sa merg inainte..
Pup u :)

sâmbătă, 24 noiembrie 2007

Masura prieteniei in vant...

E minunat sa vezi ca in jurul acestui univers mic al fiecarei persoane sunt sanse sa existe alte mici universuri ce se intrepatrund si uite asa te trezesti in mijlocul unei prietenii care iti aduce zambete pe buze.
Astazi este una din acele zile in care faptul ca omul are prieteni, ca poate rade alaturi de cineva, ca nu se simte singur decat daca el face tot ce poate sa fie asa, astazi, s-a confirmat pentru a nu stiu cata oara, ca suntem exact ceea ce vrem sa fim.
M-am vazut cu un prieten tare drag si ma gandeam ca e minunat cand suntem simpli si nu ne complicam viata, asta nu inseamna ca ne lasam asa in bataia vantului, doar-doar o veni adierea aia potrivita.
Am sa scriu despre incredere pentru ca noi, oamenii astia mici, farame de existenta, ceasornice vii, avem acolo in lista de criterii de selectare semivoluntara a prietenilor, undeva in topul listei: increderea. E atat de important sa capete incredere cineva in noi, si noi la randul nostru sa dam motive de incredere celorlalti, incat am ajuns sa cred ca e lucrul cel mai important pentru ca o amicitie sa tina o vesnicie.
Cum sa cladesti o imagine pozitiva a cuiva sau chiar a unui loc, este mult mai dificil decat crearea unei imagini negative, cred ca cel mai bine e sa fii precaut , dar nu lipsit de naturalete in orice afirmatie pe care o faci.
E interesant cum oamenii interpreteaza vorbele si cum se lasa influentati d ecuvinte, ce-i drept: "mai intai a fost cuvantul", fiind foarte limpede de ce din cuvinte s-au cladit lumi si tot din cuvinte se formeaza inca oameni.
M-am trezit intr-o zi ca ma intrebam cati dintre oamenii pe care ii cunosc sunt gata sa-ti faca destainuiri asa...de suflet..si m-am gandit cati din acei oameni mi-au povestit candva ceva despre familia lor sau ceva intim, raspunsul amintirilor a fost uimitor: cei mai multi chiar mi-au povestit...Asa am ajuns la ideea de incredere. Efascinant cat de multe implica un cuvant atat de "firav".
vroiam s aspun ca ma simt minunat ca sunt multi oameni care au incredere in prietenii lor si ca e nemaipomenit sa stiu oameni care nu mi-au inselat niciodata asteptarile.
Increderea naste viitor si n-am nicio indoiala ca viitorul suna increzator.

marți, 20 noiembrie 2007


Da, azi este o zi frumoasa pentru ca prietenii sunt langa mine si pentru ca un nou articol a fost publicat..nici nus tiu cums a le multumesc celor de la "Compact" care ma sustin si cred in talentul meu fotojurnalistic...
Am asa un feeling ca trebuie sa continuu..si o voi face.
Va doresc mai mult decat imi doresc mie si simt un val al schimbarii ce imi tot da tarcoale...
Am sa revin curand...http://www.compact.info.ro/usr/main_news/2007/11/20/2.pdf, pagina 13.

vineri, 16 noiembrie 2007

Luminile unor magi..departe


Da, traiesc intr-o lume a mea, o lume in care multi ar vrea macar sa viseze, o lume a calatoriilor astrale, a fotografiei, a amintirilor, a camerelor cu miros de portocala, a lui Ieri, a lui Azi si a lui Maine...
Traiesc pentru oameni si prin ei, rad pentru voi si voi radeti cu mine, nu timpul ne minte, ci noi o facem..inecati in caderi, afundati in adancuri, rasariti din "cenusi... "
Traiesc pentru dragoste si rad cu ea, din ochi am flacari care striga lumina si timpul e mut in fata si-n spate...
Va vad fericiti si zambesc ca si voi aveti zile in care va bucura ploaia, desi uzi pana la piele, va bucura un cub mic de ciocolata primit de la cineva drag, va surade o zi de toamna cu frunze ratacite oriunde..
Acum scriu pentru voi, prieteni, amici,dragi sau nu mie, scriu pentru ce va sa vina si ce va sa fi fost...scriu un viitor pe-o usa in foc...
Sunt un vis ca si voi, si traiesc din visare si lumea mea e undeva lumea voastra...
Acum va multumesc voua ca sunteti, ce fericire ca sunteti, ce bucurie ca sunt cu voi...
Va pup si va rad, asa cum stiti si voi ca o fac atunci cand pofta de viata si viata insasi mi-e noapte si zi...

joi, 15 noiembrie 2007

Dragoste naroada...

Acest subiect delicat, mi-a venit acus intr-o zi de toamna ploioasa, zi ce unora place teribil si altora le e greata de tot...
Unde ma incadrez, pai cred ca in ambele situatii...Nu stiu cum se face ca sufletul asta al omului poate sa treaca asa de la o stare la alta, sa iubeasca, sa ii fie lehamite, sa strige dupa dragoste si s-o lase sa se duca unde o vedea cu ochii..
E o zi in care singura teama e ca nu iti mai e teama de nimic, ce-o veni, n-are decat sa curga , nu sa pice...
Toate vin si se duc, toate, fie ele cat de fericite sau nefericite...
Zilnic e un gol de umplut, zilnic e o tacere care striga...pare un paradox, dar culmea, de regula, tacerea urla mai mult in noi decat strigatul insusi dupa ceva, dupa cineva....
E o zi in care imi doresc sa se intample o minune de primava, desi-i toamna, sa apara din neguri niste sclipiri din acelea cum le sade bine ochilor mei...cu stralucire...una vie, nu seaca....deja vad un zambet..si e chiar al meu...asta pentru ca exista un maine..un mai tarziu....vorbim.